Sistemul energetic din Gorj se reorganizează… pentru a putea fi vândut uşor şi pe nimic. Cel puţin aşa reiese din documentarea pe care „Impact în Gorj” a realizat-o. Cele peste 50 de angajări oneroase depistate „la prima vedere”, procesele pierdute din cauza concedierilor abuzive - egale cu despăgubiri pe care trebuie să le dea unităţile de stat, de jumătate de milion de euro, afacerile cu terenuri ce urmează să fie transformate în „front de lucru”, dar şi duplicitatea sindicatelor fac din acest sistem unul care riscă să se dărâme. Mai nou, deşi foarte puţini ştiu, SNLO a încercat o „reorganizare”, în ideea de a scăpa de carierele „ineficiente”. De fapt, se facilitează perspectiva unei privatizări mascate a carierelor de cărbune, după o falimentare aparentă.

SNLO şi-a desfiinţat EMC-urile

Societatea Naţională a Lignitului Oltenia (SNLO) s-a reorganizat, iar din noua organigramă au dispărut Exploatările Mine Cariere (EMC). „Restructurarea” s-a făcut în ideea înfiinţării companiei Electra, companie ce ar fi trebuit să cuprindă toate unităţile de stat. Numai că, aşa-zisa restructurare s-a făcut doar schematic, pe hârtie, în realitate, salariaţii de la EMC s-au regăsit pe ştatul de plată al carierelor. A dispărut titulatura, însă numărul şefilor de la EMC-uri l-a dublat pe cel existent deja la cariere. În fapt, tot ce a însemnat EMC a fost repartizat la cariere. În prezent, SNLO funcţionează cu 8 unităţi de exploatare, cariere care, în parte, sunt pe cale să falimenteze. Interesant este că, la complexurile energetice Rovinari şi Turceni, EMC-urile au rămas. Dar pe acest subiect, încă se tatonează.

Pe butuci acum, privatizate pe „doi lei” în viitor

Două dintre carierele sistemului energetic din Gorj, Peşteana (SNLO) şi Jilţ Nord (CE Turceni) sunt cu perspective reduse de dezvoltare, existând mari probleme cu achiziţia terenurile pentru extinderea frontului de lucru. Astfel, excavatoare şi alte utilaje zac, neavând front, chiar şi de 5 ani. Ei bine, pentru aceste două cariere există riscul de a fi închise. Aşa se face că, închiderea lor deschide posibilitatea „salvatorilor” care le vor privatiza pe nimic. Nişte active care aparent nu mai merg… vor „merge” peste vreun an, dar cu capital privat.

Cariera Peşteana - „mină de aur”

Pentru Cariera Peşteana există alte planuri. Structura pământului excavat acolo este util… în construcţii. O adevărată „mină de aur” pentru cei care au interesul s-o falimenteze acum. Structura sterilului a fost testată de geologi, iar concluzia este că, „de sus şi până jos”, la cărbunele de acolo are „o ofertă” şi de pietriş şi nisip, agregate esenţiale în construcţii. Cariera Peşteana prezintă astfel un interes economic enorm, pentru că la o tonă de cărbune, vin „la pachet” şi până la 8 tone de steril – gata pentru vânzare ca material de construcţie… Asta, evident, după ce cariera va fi închisă, neexistând fronturi de lucru. Coincidenţă sau nu, „la doi paşi” se află Sărdăneşti, acolo unde Marin Condescu spunea, în urmă cu 3 ani, că va construi o termocentrală, cumpărând vreo 70 de hectare de teren.

Coliba lui Manţog, „în picioare”

Pentru că au existat ilegalităţi în ceea ce priveşte strămutarea oamenilor din calea excavatoarelor, oameni care şi-au vândut căsuţele direct ştabilor din minerit, (pentru ca aceştia, ulterior, să-şi construiască palate în Târgu-Jiu şi nu numai), frontul de lucru s-a restrâns. Facem referire la satul Ştiucani, acolo unde lucrările de exploatare nu au mai putut avansa, pentru că o parte a sătenilor s-au opus. Familiile Băleanu şi Dobriţoiu nu şi-au vândut casele nici ştabilor şi s-au şi opus strămutării, nefiind mulţumiţi de sumele oferite de Complexul Turceni, şi implicit EMC Jilţ. Şi în prezent acestea se judecă cu reprezentanţii sistemului energetic. Astfel, lucrările s-au oprit chiar în faţa colibei cumpărate de Ionel Manţog, cel care, ulterior, a fost adus în faţa legii, pentru fapte de corupţie. El nu a intrat în posesia palatului din Primăverii, construit pe spesele sătenilor din Ştiucani, şi nu a putut scăpa nici de „urme”, nereuşind să vândă, la rândul lui, casa din Ştiucani. Aceasta a rămas în picioare în faţa haldei, un bun comun al lui Ionel Manţog şi al fostului director general al vechii companii al lignitului, Ion Vulpe.

100 de concediaţi - şi fără terenuri şi fără slujbe

Cei care şi-au dat terenurile mineritului, şi care au primit în schimb bani şi o slujbă, sunt daţi acum afară. Este vorba de peste 100 de oameni, angajaţi la SC Sind Jilţ, ce vor fi concediaţi, chiar dacă terenurile lor au ajuns front de lucru pentru exploatările miniere. Sind Jilţ este o societate în care lucrează, în principal, sătenii din zona minieră, care au ajuns la o înţelegere cu şefii Complexului Energetic Turceni, şi care asigură curăţenia benzilor. Aici au fost angajaţi în jur de 500 de persoane, din care peste 100 vor rămâne fără locuri de muncă, în viitoarele săptămâni.

În altă ordine de idei, excavatoarele din Jilţ Nord nu mai au front de lucru şi cariera ar putea fi închisă fără acest aviz care să permită demararea procedurilor de expropriere.

Lider de sindicat, pe post de maistru, cu salariu de inginer

Sindicatul de la EMC Pinoasa, carieră ce face parte din Complexul Energetic Rovinari, este condus de 13 ani de Dumitru Popescu. Alegerile pentru o nouă conducere vor avea loc în 15 iulie, iar actualul lider „umblă cu Biblia-n mână şi cu bani în ea, vrând să obţină încă un mandat de lider la cârma sindicatului”, spun sindicaliştii de la Pinoasa. Mai mult, Dumitru Popescu ocupă, în mod bizar, şi un post de maistru, cu clasă de salarizare la nivelul funcţiei de inginer. Chiar dacă reglementările contractului colectiv de muncă interzic, Popescu ocupă o poziţie de conducător de formaţie. Numai că el nu a fost văzut niciodată la muncă, neştiind nimeni care îi este obiectul muncii, adică utilajul care i-a fost repartizat. Conflictul de interese, dat fiind faptul că e lider de sindicat, dar „lucrează” şi în producţie, este evident. Cu toate acestea, incompatibilitatea sa trece neobservată de şeful Carierei Pinoasa.

Trimite articolul prin: