Legea decarbonizării a trecut de senat

Senatul a adoptat amendamentul la legea decarbonizării care prevede că grupurile energetice pe cărbune își vor continua activitatea până la construirea și punerea în funcțiune a noilor capacități de producție.

Anunțul a fost făcut de președintele PSD Gorj, Mihai Weber. Acesta susține că amendamentul reprezintă o victorie pentru sistemul energetic din România și pentru Complexul Energetic Oltenia.

„Astăzi, în Senatul României, cameră decizională, s-a votat amendamentul pe care l-am depus împreună cu colegii mei Cristi Rujan și Claudiu Manta la Legea Decarbonizării, care prevede foarte clar că grupurile pe cărbune își continuă activitatea până când noii producători de energie vor livra în sistem primul MW!

USR și PNL NU au votat proiectul care permite Complexului Energetic Oltenia să își continue activitatea!  

Abținerea de la vot este o palmă grea dată atât Gorjului cât și sistemului energetic național, care fără cărbune nu poate asigura echilibrul în sistem, în perioadele în care niciun alt producător nu poate livra energia necesară consumului la nivel național!” - Mihai Weber

În schimb, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a calificat votul din Senat drept o decizie „extrem de periculoasă”. El susține că modificarea legislației privind decarbonizarea poate determina Comisia Europeană să constate reversibilitatea unei reforme deja îndeplinite prin PNRR.

„Prin aceste amendamente create în Parlament, generăm ceea ce Regulamentul European numește REVERSIBILITATE pe Jalonul 114. [...] Reversibilitatea oprește definitiv depunerea de noi cereri de plată! Nu vom mai putea depune nici măcar Cererea de Plată nr. 5 – pentru care aveam deja totul îndeplinit și pe care o puteam depune imediat după publicarea noului CID. De asemenea, se blochează automat și Cererea finală de plată (nr. 6).” - Dragoș Pîslaru

Potrivit ministrului, o astfel de situație ar putea bloca depunerea viitoarelor cereri de plată din PNRR și ar atrage penalități financiare semnificative.

Dragoș Pîslaru afirmă că efectele ar putea include pierderea unor fonduri europene destinate investițiilor în spitale, școli și infrastructură.